levier
useravatar
User Info

Proiect final

Buna ziua,
Sustinerea proiectului pentru evaluarea finala ramane programata pe 23 ianuarie, incepand cu ora 17, sala D05.
Reamintesc structura orientativa a proiectului:
1. Prezentarea firmei
2. Descrierea investitiei
- prezentarea obiectivelor urmarite prin realizarea investitiei
- descrierea componentelor investitiei
- reflectarea costurilor investitionale sub forma de deviz general elaborat cf. HG 28 / 2008
- grafic de implementare a investitiei
- surse de finantare utilizate pentru realizarea investitiei
3. Diagnosticul intreprinderii
- potential tehnic
- potential comercial
- potential financiar
4. Proiectii financiare
- fara investitie
- cu investitie
- intrarile, iesirile, respectiv fluxul de numerar net operational atribuibile investitiei
5. Analiza investitionala
- VAN
- RIR
- IP
- Raport incasari / plati
- Perioada de recuperare
- Analiza de senzitivitate.

Proiectul se realizeaza individual.



Editat de:  levier
Jan-08-13 10:44:47

Administrator has disabled public posting
levier
useravatar
User Info

Re: Proiect final

In urma solicitarilor primite am adaugat informatii cu privire la analiza valorii actualizate nete. Le puteti accesa in cadrul sectiunii Module de calcul / VAN.


Administrator has disabled public posting
levier
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Au fost adaugate informatii cu privire la semnificatia, calculul si interpretarea ratei interne de rentabilitate.


Administrator has disabled public posting
levier
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Au fost adaugate informatii cu privire la analiza pe baza raportului incasari actualizate / plati actualizate.
Relatiile matematice cuprinse in fisierele atasate nu se impun a fi cunoscute; ele au fost incluse pentru a ajuta la intelegerea informatiilor prezentate textual.


Administrator has disabled public posting
levier
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Au fost adaugate informatii cu privire la analiza pe baza raportului incasari actualizate/ plati actualizate si a perioadei de recuperare a investitiei.


Administrator has disabled public posting
levier
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Mi-au fost solicitate sfaturi în condiţiile în care nu toată lumea a reuşit să asigure egalitatea bilanţieră în estimări.
    Vă recomand ca în estimarea bilanţului contabil să începeţi cu estimarea elementelor de activ. În acest sens, trebuie să ţineţi cont că ceea ce faceţi reprezintă o programare a resurselor pe care întreprinderea şi le va asigura (active = resurse).
    Deţinerea de active nu reprezintă un obiectiv în sine, ci un mijloc de a atinge obiectivul final (probabil maximizarea profitului). Activele deţinute de întreprindere ar urma să fie exploatate, susţinându-se pe seama lor un anumit volum de activitate.
Activitatea se materializează în producţie (bunuri, servicii sau lucrări), care în final se va regăsi (uneori nu în întregime) în vânzări (exprimate prin cifra de afaceri).
Obs.1: în această logică, cifra de afaceri este utilizată ca indicator principal în măsurarea volumului de activitate al întreprinderii.
Obs.2: probabil că pentru a asigura niveluri ridicate ale profitului pe termen lung va fi necesar să ne preocupăm şi de păstrarea echilibrului financiar al întreprinderii, de menţinerea lichidităţii în limite rezonabile, de limitarea riscurilor de exploatare, etc.
Ar fi perfect dacă obiectivul pe care l-aţi stabilit pentru întreprindere (probabil un anumit volum al profitului) ar putea fi atins fără investiţii în active (terenuri, clădiri, utilaje, mijloace de transport, stocuri de materii prime, stocuri de produse finite, sau chiar creanţe sau disponibilităţi).
De ce? Există multe motive. Unul simplu ar fi acela că ne asumăm riscul ca activele în care am investit să se deprecieze mai rapid decât am estimat şi să nu le putem valorifica în consecinţă la nivelul programat.
Un motiv mai important ar putea fi legat de riscul de a nu ajunge să exploatăm activele la nivelul programat datorită lipsei altor resurse (cum ar fi personalul), dar mai probabil datorită lipsei cererii din partea pieţei pentru producţia realizată.
Un motiv deosebit de important este însă unul legat direct de problema egalităţii bilanţiere: necesitatea finanţării activelor.
Astfel, necesarul de active se poate stabili previzional, raportându-ne în primul rând la volumul de activitate pe care programăm să îl desfăşurăm (de aici utilizarea frecventă a cifrei de afaceri în previziunea elementelor bilanţiere).
Spre exemplu, vom gândi necesarul de imobilizări corporale implicate în procesul de producţie pornind de la cantitatea pe care programăm să o producem periodic (lunar, anual). Prin investiţiile pe care ar urma să le realizăm în astfel de imobilizări corporale vom dobândi o anumită capacitate de producţie. Ar fi de dorit să avem în vedere că de obicei este imposibil să exploatăm capacitatea la un grad de utilizare de 100% (deci ar trebui să ne creăm o marjă, considerând mai degrabă rezonabilă o utilizare a capacităţii la un grad maxim de 85% - 90%).
În urmărirea obiectivului de maximizare a profitului, probabil că vom căuta să asigurăm o creştere a volumului de activitate de la un an la altul. Cum investiţiile în imobilizări corporale se exploatează de regulă pe durata mai multor ani, ar fi de dorit să nu stabilim necesarul de astfel de active raportându-ne exclusiv la nivelul de producţie programat pentru primul an.
După ce am stabilit necesarul de active (pe categorii) vom căuta sursele necesare finanţării lor: capital social, rezerve, profit reportat, credite bancare pe termen lung, credite bancare pe termen scurt, credite comerciale obţinute de la furnizori, datorii faţă de stat,personal sau clienţi.
Sursele de finanţare nu îi sunt disponibile întreprinderii în valori nelimitate. Mai mult, sursele de finanţare mobilizate antrenează costuri (dividende, dobânzi, discount-uri la care se renunţă). La scadenţă, sursele se impun a fi rambursate. În concluzie, când vorbim despre surse de finanţare vorbim inclusiv despre accesibilitate, costuri şi riscuri asociate.
În procesul de finanţare, activele reprezintă nevoi de finanţare. Pentru a putea fi asigurat un activ, se impune mobilizarea de surse pentru finanţarea lui. Existenţa activelor în bilanţul contabil impune existenţa unor surse de finanţare de aceeaşi valoare în pasivul bilanţier.
Obs.: Este posibil să nu putem mobiliza surse suficiente pentru finanţarea activelor la nivelul considerat necesar. În acest caz, volumul estimat de active va fi inferior necesarului (limitat la valoarea surselor de finanţare mobilizate).
În principiu, după ce am stabilit necesarul de active vom încerca să programăm finanţarea lor (practic să estimăm pasivul bilanţier). În acest sens am putea începe cu sursele de finanţare care se formează în mod „natural” (probabil că acţionarii vor menţine în întreprindere capitalul social existent în prezent, creditele bancare pe termen lung se vor rambursa conform graficelor stabilite cu banca, furnizorii de materii prime ne vor acorda în continuare credite comerciale de anumite durate, etc.).
Ca şi pentru celelalte estimări, noi stabilim ipotezele pe seama cărora programăm elementele de pasiv. S-ar putea să pornim de la ipoteza că întregul capital social va rămâne în întreprindere pentru o perioadă ce depăşeşte orizontul explicit de prevziune, dar după câteva luni să ne regăsim în situaţia în care o parte din capitalul social este retras.
S-ar putea să ne bazăm pe ipoteza că vom beneficia de credit comercial din partea furnizorilor pe durate identice cu cele din anul anterior, dar ulterior furnizorii se ne impună o durată de plată mai scurtă.
În astfel de situaţii nu vorbim despre „previziuni incorecte”. Rolul analistului care realizeză previziunea nu este acela de a ghici valoarea elementelor bilanţiere. Este sigur că vor apărea abateri de la valorile estimate. Scopul estimării este acela de a programa / ghida activitatea întreprinderii (vorbim deci despre un rol activ al proiecţiilor financiare).
În acest sens, stabilim ipotezele pe seama cărora fundamentăm estimările pornind de la o cunoaştere cât mai bună a mediului intern şi extern al întreprinderii, încercând să previzionăm comportamentul factorilor pe care nu îi putem controla (în raport cu aceşti factori putem vorbi despre „a ghici”, în măsura în care nu le putem influenţa comportamentul).
Programăm deciziile noastre cu privire la volumul activelor şi pasivelor (pentru că elementele bilanţiere nu se pot materializa total independent de decizia întreprinderii), rămânând însă conştienţi că ipotezele avute în vedere cu privire la factorii necontrolabili au asociate riscuri. Materializarea acestor riscuri este echivalentă cu apariţia unor deviaţii ale comportamentului acestor factori în raport cu estimările.
După ce am estimat pasivele care se formează în mod „natural”, vom încerca să găsim surse de finanţare suplimentare (în măsura în care sunt necesare pentru finanţarea activelor): noi aporturi de capital social, credite bancare pe temen lung sau scurt, negocieri cu furnizorii pentru marirea duratei creditului comercial (creditul furnizor), obţinerea unor avansuri de la clienţi.
Obs.: Este posibil să considerăm că nu pot fi asigurate suficiente pasive pentru a finanţa necesarul estimat de active, caz în care nivelul previzionat / programat al activelor se va limita la valoarea surselor de finanţare disponibile. În alte situaţii, putem finanţa active imobilizate din surse de finanţare pe termen scurt, dar decidem să nu o facem pentru a nu afecta negativ echilibrul financiar al întreprinderii sau lichiditatea acesteia.
Despre modul de estimare al fiecărui element bilanţier am discuatat mai detaliat pe parcursul semestrului. Cu toate acestea, întrebări punctuale sunt binevenite în continuare.
Aş mai face menţiunea că de obicei se încearcă estimarea nivelului disponibilităţilor pe seama tabloului fluxurilor de numerar. Noi nu vom aplica această procedură, având în vedere că nu estimăm tabloul complet al fluxurilor de numerar (ci numai partea aferentă activităţii operaţionale).
Cum estimăm în consecinţă disponibilităţile? Aplicăm aceeaşi procedură ca şi în cazul celorlalte active, stabilind necesarul impus de volumul de activitate programat (vom căuta să asigurăm o lichiditate corespunzătoare).
Dacă după estimarea preliminară a elementelor bilanţiere ne regăsim în situaţia în care pasivul este mai mare decât activul înseamnă că am programat să mobilizăm mai multe surse de finanţare decât avem de fapt nevoie. Putem să căutăm deci să reducem valoarea pasivelor până la nivelul activului necesar, alternativa rămânând aceea de a creşte activele (şi în acest sens, o primă opţiune ar fi creşterea diaponibilităţilor).
Dacă activul estimat este superior pasivului, înseamnă că nu am programat suficiente surse de finanţare pentru a putea asigura întregul activ. În consecinţă, fie vom programa surse de finanţare suplimentare, fie vom face reduceri la nivel de activ.
Aştept întrebări punctuale pe această temă, dacă există.


Administrator has disabled public posting
levier
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Intrebare Dobre Andreea:
Cazul proiectului meu este:
in 2009 se cumpara imobilizari corporale de 1.188.750 lei
Pentru aceasta achizitie s-a luat la inceputul anului un credit pe termen lung (5 ani) de 504.701 lei si un credit pe termen scurt (1 an) de 716.715 lei. (total 1221416)

Creditul pe termen scurt se ramburseaza in decembrie si tot in decembrie se primeste suma de 716.715 fond structural.
Am trecut pe decembrie in bilant creditul pe termen scurt la datorii pe termen scurt.

Intrebarea mea este unde si cum se inregistreaza cei 716715 veniti din fonduri structurale? (in bilant si CPP)


Administrator has disabled public posting
levier
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Raspuns Dobre Andreea:

Inteleg din ceea ce ati scris ca investitia s-a realizat pe parcursul anului 2009. Nu stiu care a fost rata de finantare din fonduri nerambursabile, dar deduc ca pentru contributia proprie ati folosit (cel putin partial) un credit bancar pe termen lung (504.701 lei). Cum subventia din fondurile nerambursabile o primiti probabil dupa ce realizati platile de natura investitiilor (in unele situatii puteti primi avansuri, dar am senzatia ca nu a fost cazul la dvs.), ati contractat un credit bancar pe termen scurt (ceea ce bancile numesc "credit suport") pentru a finanta temporar partea de investitie aferenta subventiei.
In decembrie 2009 este programata intrarea subventiei, pe seama careia creditul suport se va stinge automat (subventia intra direct in contul bancii finantatoare).
In aceste conditii, in bilantul de la 31 dec. 2009 nu va mai aparea creditul pe termen scurt (el va fi rambursat). In schimb, veti trece in bilant valoarea subventiei in sectiunea venituri in avans / subventii pentru investitii (ct. 131 plan vechi, sau ct. 475 plan nou).
Practic, la 31 decembrie vaeti avea in activ imobilizarile formate pe seama investitiei, iar in pasiv, ca surse de finantare ale acestora, creditul bancar pe termen lung si subventia.
Sigur, in masura in care nu ati negociat cu banca o perioada de gratie, probabil ca pana la decembrie 2009 ati mai rambursat din creditul pe termen lung (conform graficului).
Observ de asemenea ca valoarea imobilizarilor asigurate prin investitie (1.188.750 lei) este inferioara sumei formate din creditul pe termen lung si subventie (aceasta in conditiile in care ne-am fi asteptat ca lucrurile sa fie inversate: sa finantam o parte din imobilizari si din capital propriu). Probabil ca investitia a cuprins si altceva in afara de cei 1.188.750 lei? (elemente care nu reprezinta imobilizari corporale, TVA).
Deocamdata, subventia nu afecteaza cu nimic contul de profit si pierdere. Din 2010, pe masura ce imobilizarile finantate din subventie se vor amortiza, veti inregistra cheltuielile cu amortizarea in contul de profit si pierdere. In paralel, veti trece pe venituri cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor finantate din subventie ("Alte venituri din exploatare" (ct. 7584) din CPP), diminuand cu aceeasi valoare postul "Subventii pentru investitii" din bilant.
Obs.: Pentru un activ de 10.000 lei finantat 50% din fonduri nerambursabile (adica cu 5.000 lei), care se amortizeaza in 10 ani, amortizarea (liniara) anuala ar fi de 1.000 lei. Din acestia, doar 500 lei se trec anual pe venituri, respectiv diminueaza subventiile din bilant (doar 50% din amotizare ar fi aferenta subventiei).
As mai mentiona ca intrarea subventiei, respectiv stingrea creditului suport ar afecta tabloul fluxurilor de numerar - activitatea de finantare. Cum noi am convenit ca nu estimam decat fluxurile de numerar operationale, nu ne intereseaza acest aspect.


Administrator has disabled public posting
levier
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Imi cer scuze, am observat cu intarziere ca exista dificultati la inregistrarea in forum. Aveti acum disponibil un modul de inregistrare in partea stanga a paginii.


Administrator has disabled public posting
levier
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Am adăugat informaţii cu privire la luarea deciziei de investire / selecţia proiectelor de investiţii.
De asemenea, am adăugat un fişier xls care permite calculul indicatorior specifici analizei investiţionale şi analiza senzitivităţii.


Administrator has disabled public posting
ralucalazar
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Buna ziua, ma numesc Raluca Lazar studenta la master AOA. si as avea cateva intrebari legate de proiectul pe investitii. Firma pentru care voi realiza proiectul se numeste EUROSPORT DHS, este pe piata din 2006 si activitatea de baza este producerea si comercializarea de biciclete, role, fitness si carucioare de copii. Pentru ca au investit in cladiri, in hale si dotarile aferente apeland la credite petru investirea in echipamente noi aprox. 280.000 euro, vrea sa apeleze la fonduri europene, nici autofinantarea nefiind posibila. Am inteles ca pentru aceasta investitie care este chiar reala, firma se incadreaza in programul POS-CCE si a primit aceste fonduri, insa nu stiu eu unde sa le inregistrez in contabilitate. Refereitor la cheltuielile care se modifica, pentru cumpararea tehnologiei, eu m-am gandit la ch cu imobilizarile, cu personalul, pentru mai angajeaza, ch cu energia, cu transportul si ar mai fi consultanta care nu stiu in ce cont s-o inregistrez. Ar mai fi altele de care sa tin cont?
Va multumesc.


Administrator has disabled public posting
ralucalazar
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Pentru estimarea veniturilor si cheltuielilor trebuie sa facem modificarile pt fiecare cont si pe ch fixe si variabile sau putem sa folosim un document pe care ni l-ati dat la scoala se numeste Anexa1.5 PlanAfaceri_ProiectFin iar acolo nu sunt atat de detaliate?


Administrator has disabled public posting
levier
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Raspuns Raluca Lazar

Investitia dvs. ar putea include:
- echipamentele propriu-zise;
- serviciile de consultanta pentru realizarea dosarului cererii de finantare (poate sipentru implementare);
- managementul de proiect;
- cheltuieli cu publicitatea proiectului;
- cheltuielil cu auditul financiar;
- cheltuieli cu probe tehnologice si punerea in functiune a echipamentelor.
Am dedus ca nu aveti in vedere elemente de natura constructiilor.
In ceea ce priveste echipamentele, acestea se vor inregistra ca imobilizari corporale (ct. 213) in bilant (nu exista cheltuieli cu imobilizarile).
Veti construi pentru ele un grafic de amortizare (v-am pus la dispozitie un model), urmand a trece lunar pe cheltuieli uzura lor (681 = 281). Sigur ca nu veti realiza estimari lunare, ci anuale. Aceasta inseamna ca anual, valoarea din bilant a echipamentelor (valoarea din bilant este o valoare neta = 213 - 281 aferent) va scadea cu amortizarea anuala, pana cand echipamentele se vor amortiza complet (durata de amortizare o alegeti dvs.
In paralel, cheltuielile cu amortizarea (681) se inregistreaza in contul de profit si pierdere (ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale), diminuând profitul.
Probabil că vor apărea pe parcursul exploatării echipamentelor şi cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile acestora, executate de terţi: 611, 4426 = 401.
Evident, taxa pe valoare adăugată plătită furnizorului de servicii (de service) nu se înregistrează pe cheltuieli (ci devine o creanţă faţă de buget). Vă recomand să ignoraţi în proiect intrările şi ieşirile de TVA. Ele ar avea importanţă pe termen scurt asupra fluxurilor de numerar, dar glogal nu afectează direct rezultatele întreprinderii (firma apare doar ca un intermediar în circuitul TVA: colectează de la clienţi şi plăteşte mai departe către buget, eventual prin proprii furnizori).
Sigur, în cele de mai sus am avut în vedere primirea de la furnizorul de servicii a unui credit comercial (adică ne permite să plătim peste o anumită perioadă – câteva zile sau săptămâni, celmai adesea). La efectuarea plăţii se diminuează numerarul din conturile bancare (activ bilanţier), respectiv datoria faţă de furnizor (pasiv bilanţier): 401 = 512.
Dvs. însă nu estimaţi soldurile fiecărui cont, ci bilanţul, contul de rezultate şi tabloul fluxurilor de numerar. Ce se va vedea din operaţiunile de întreţinere şi reparaţie a echipamentelor va fi:
-    creşterea postului „8.1 Cheltuieli privind prestaţiile externe” din contul de profit şi pierdere
-    creşterea chltuielilor de exploatare în modelul de tablou al fluxurilor de numerar folosit;
-    diminuarea cu aceeaşi valoare a postului „Casa şi conturi la bănci” din bilanţ.
Evident că mai departe apar influenţe indirecte: scade profitul brut, scade impozitul pe profit, scade profitul net (cppşi bilanţ).
Anual vor mai apare diverse cheltuieli de exploatare, ca urmare a folosirii echipamentelor.
Astfel, pentru că le folosim direct în producţie (din câte am înţeles), cu siguranţă vom avea cheltuieli cu materiile prime şi materialelor consumabile prelucrate cu ajutorul echipamentelor.
Cum le estimaţi? În funcţie de cantitatea de produse pe care programaţi să o realizaţi anual, pe categorii desigur. Pentru fiecare produs cunoaşteţi consumul specific (kg de materie prima A, kg de materie prima B, ...). Pentru fiecare tip de materie primă estimaţi preţul unitar de achiziţie.
Cheltuielile cumateriile prime şi materialele consumabile vor fi probabil în întregime variabile (adică sunt legate strâns de volumul de activitate / producţie). Dacă şi până acum aţi realizat acelaşi tip de producţie, cu acelaşi tip de echipamente, aţi putea avea în vedere estimarea cheltuielilor cu materiile prime şi materialele consumabile la un nivel proporţional cu cifra de afaceri (eventual având grijă să realizaţi ajustări în cazul în care se modifică preţurile de aprovizionare, consumurile specifice sau structura cifrei de afaceri). Dacă aveţi nevoie de detalii în acest sens, vă rog să reveniţi cu întrebări.
Echipamentele consumă cu siguranţă energie, probabil electrică, deci apar cheltuieli cu „energia şi apa”. Probabil că prin fişele tehnice ale echipamentelor se specifică atât cantitatea maximă ce poate fi produsă pe oră, cât şi consumul de energie electrică. Cunoscând cantitatea pe care doriţi să o produceţi pe an, dar şi tariful unitar aferent energiei electrice, puteţi estima cheltuielile aferente. Nu aveţi acces la fişele tehnice ale echipamentelor? Aproximaţi consumurile orare. Durează prea mult şi nu mai aveţi decât 2 zile?
Porniţi de la cheltuielile cu energia şi apa înregistrate în anii trecuţi. Le împărţiţi în 2 categorii: o categorie pe care o consideraţi fixă, una pe care o consideraţi variabilă.
Estimaţi echeltuielile cu energia electrică pe care le consideraţi variabile pe seama unei relaţii de proporţionalitate cu cifra de afaceri (puteţi opera ajustări de tipul celor menţionate în legătură cu materiile prime şi materialele consumabile).
Personalul suplimentar necesar pentru exploatarea echipamentelor va genera cheltuieli de personal (salarii + contribuţiile unităţii). Dvs. veţi stabili cu remuneraţi personalul: în regie (adică salariu lunar fix, indiferent cât lucrează), sau în acord (salariu variabil, dependent de cât se lucrează). Sigur, puteţi avea în vedere o combinaţie. Părerea mea este că probabil personalul care va exploata echipamentele va fi remunerat în regie. Rămâne dacă mergeţi pe această variantă să stabiliţi categoriile de personal necesare, numărul de angajaţi din fiecare categorie, respectiv salariile lunare pentru fiecare categorie.
În măsura în  care aveţi cheltuieli cu transportul produselor finite către clienţi, bănuiesc că acestea vor cam avea un caracter variabil (cu cât produceţi ci vindeţi mai mult, cu atât veţi avea cheltuieli cu transportul mai mari). Similar pentru cheltuielile cu transportul aferent aprovizionării cu materii prime şi materiale.
Vorbim de cheltuieli cu transportul atunci când folosim serviciile unui transportator (pct. 8.1 din contul de rezultate). Când realizăm transportul cu mijloacele de transport proprii vorbim eventual de cheltuieli cu combustibilul, cu salariile şoferilor, cu întreţinerea şi reparaţiile autovehiculelor, cu amortizarea autovehiculelor, cu piese de schimb, cu asigurare Casco şi RCA, cu impozite pe autovehicule.
Considerând cheltuielile aferente transportului (indiferent în care variantă din cele de mai sus ne aflăm) variabile, le putem estima global, pe criterii de proporţionalitate cu cifra de afaceri.
Posibil să aveţi în vedere o intensificare a cheltuielilor publicitare, în vederea promovării noilor produse (tot pct. 8.1 din cpp, dacă vorbim de servicii de publicitate prestate de terţi).
Legat de celelalte elemente din bugetul investiţiei (cele pe care eu le intuiam – dacă există şi altele reveniţi cu menţiuni), ele se trec direct pe cheltuielile perioadei în care apar, după natura lor.


Administrator has disabled public posting
levier
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Veniturile si cheltuielile se vor estima sub forma contului de profit si pierdere, formatul oficial (îl aveţi pe site, în secţiunea "Materiale").
Ipotezele pe care le folosiţi pentru fundamentarea fiecărei categorii de venituri şi cheltuieli din cpp le stabiliţi dvs., aşa cum de multe ori am discutat. În acest sens, poate că veţi considera necesar să ataşaţi tabele de calcul separate pentru anumite categorii de venituri sau cheltuieli (cum ar fi grafice de amortizare, grafice de rambursare a creditelor, etc.). Aveţi de la mine câteva astfel de exemple.
Oricum, structura proiectului prezentată în prima postare reprezintă un minim obligatoriu.


Administrator has disabled public posting
levier
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Pentru efectuarea analizei investiţionale, respectiv a analizei de senzitivitate puteţi folosi probabil fişierul xls pe care l-am adăugat aseară ("Senzitivitate"). Tot ceea ce va trebui să faceţi va fi să introduceţi datele estimate în prima foaie de calcul (tabloul fluxurilor de numerar). Desigur, datele introduse vor reprezenta strict intrările şi ieşirile de numerar aferente proiectului de investiţii (cele care rezultă prin comparaţia dintre tabloul FNO în varianta "cu investiţie" şi tabloul FNO în varianta "fără investiţie").
Nu uitaţi să trageţi însă concluziile (partea cea mai importantă).
Vă sugerez din nou să efectuaţi toate calculele în xls, cu legături. În acest mod veţi putea foarte uşor să operaţi modificări (care de obicei sunt necesare, până la definitivarea analizei).


Administrator has disabled public posting
ralucalazar
useravatar
User Info

Re: Proiect final

In legatura cu finantarea, aceasta se face in totalitate cu fonduri nerambursabile si nu stiu unde sa le inregistrez, iar ch  cu consultanta sa le inregistrez in alte ch cu servicii la terti?


Administrator has disabled public posting
levier
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Despre ce fel de fonduri poate fi vorba totusi, daca se acorda finantare nerambursabila de 100% pentru o intreprindere?
Despre modul de inregistrare a subventiei nerambursabile am facut mentiuni intr-una dintre postarile precedente.
Inregistrati cheltuielile cu consultanta la 8.1 in cpp.


Administrator has disabled public posting
ralucalazar
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Despre programul POS-CCE si conform Art. 2. din ORDINULUI Nr.477 / 20.02.2008  — În cadrul acestei scheme se va acorda sprijin financiar nerambursabil pentru proiecte de investiţii realizate de întreprinderi mici şi mijlocii — IMM astfel: sprijin financiar în valoare de până la 250.000 euro (echivalentul în lei), cu apelul de proiecte de tip „cerere de proiecte cu depunere continuă”. Asa mi-au spus cei de la firma.
As mai avea o nelamurire legata de inregistrarea creditelor din anii anteriori in bilant si in contul de profit. Nu stiu exact ce sume sa iau din balanta...rulajul creditor cumva? ideea e ca firma are atat credite pe termen lung ct 162 dar si pe termen scurt ct 5191 si nu stiu exact de unde le scad si le  adun si cu ce suma. din pacate nu am grafic de esalonare de la firma si nici nu stiu perioada pe care se intind creditele.


Administrator has disabled public posting
levier
useravatar
User Info

Re: Proiect final

In cazul investitiei dvs. subventia nerambursabila nu poate acoperi mai mult de 70% din valoarea eligibila (poate chiar mai putin, in functie de marimea intreprinderii si regiune).
Aceasta inseamna ca diferenta de min. 30% din valoarea eligibila + valoarea neeligibila o finantati pe seama contributiei private (capital propriu, credite bancare,alte datorii).
Cat priveste creditele pe termen lung: din pacate, fara grafice de rambursare nu aveti cum sa deduceti cu exactitate modul de esalonare.
Ceea ce ati putea incerca ar fi sa preluati din balanta rulajul debitor anual (pe ultimul an disponibil) al ct. 162 si sa considerati ca acest rulaj reprezinta principalul anual rambursat conform graficelor negociate cu banca.
Ce erori importante pot sa apara deca lucrati astfel:
1.S-ar putea ca unele credite sa fie esalonate dupa grafice cu anuitati (= principal + dobanda) constante, deci cu principal progresiv, caz in care valoarea rambursata (principalul) va creste de la un an la altul (pe masura ce dobanda calculata la sold scade). Putin probabil sa fie cazul (astfel de esalonari se practica de obicei pentru persoane fizice, sau in cazul leasing-urilor financiare).
2. S-ar putea ca pe parcursul anului sa se fi realizat unele rambursari anticipate, ceea ce inseamna ca nu este programata a se rambursa aceeasi suma si in anii urmatori;
3. S-ar putea ca unele credite existente la 31 decembrie sa fi intrat pe parcursul anului (de verificat: rulaj anual creditor ct.162 > 0?), ceea ce ar insemna ca din ele nu s-au realizat 12 rambursari lunare de-a lungul ultimului an (deci ca rulajul debitor anual pt. toate creditele la nivelul unui an intreg va fi mai mare decat ceea ce vedeti in balanta pe ultimul an);
4. S-ar putea sa apara unele abateri (probabilmai putin importante) din diferentele de curs valutar, in masura in care creditele sunt in valuta.

Daca nu dispuneti de alte informatii, va sugerez sa aproximati valoarea anuala rambursata (adunata pt. toate creditele de pe ct. 162), tinand cont de mentiunile facute de mine anterior. Considerati ca soldul ramas la 31 decembrie al 162 se va rambursa in rate de principal egale (si de aceeasi valoare cu suma stabilita de dvs.). Impartiti rata de 12 si obtineti o aproximare a platii lunare. Impartiti soldul creditor al ct. 162 la plata lunara si aflati numarul de luni ramas pt. rambursare. Construiti un grafic de rambursare (aveti model construit in timpul semestrului, dar si adaugat de mine pe site - cu rate degresive [adica principal constant si dobanda calculata la sold]) pe numarul de luni calculat, folosind o rata a dobanzii aproximata la nivelul practicat pe piata (15%?).
Daca veti considera ca apar prea multe erori, esalonati pur si simplu soldul 162 pe o durata la alegere si construiti mai departe un grafic de rambursare la o dobanda rezonabila.
In fiecare bilant previzionat veti inregistra soldul ramsa al creditelor. Atentie: intotdeauna suma care va fi rambursata pe parcursul anului urmator datei bilantului se inregistreaza ca datorie < 1 an (chiar daca este componenta a unui credit pe termen lung).
Creditele pe termen scurt: le veti reduce in masura in care intreprinderea va genera suficient numerar. Anual, pe masura ce se creaza numerar, in loc sa supraincarcati activul (casa si ct. la banci),il folositi pentru a reduce din creditele pe termen scurt (altfel ati ajunge sa finantati din credite pe termen scurt banii din conturile bancare).
Daca dimpotriva, numerarul generat este insuficient, mariti valoarea creditelor pe termen scurt (nu prea ar trebui sa se perpetueze asta).
Dobanda aferenta ambelor categorii de credite o inregistrati in contul de profit si pierdere, in sectiunea cheltuielilor financiare.
Pentru creditele pe termen lung, ea se calculeaza in baza greficului de rambursare construit. Pt. cele pe termen scurt o puteti calcula anual la soldul initial al anului (la o rata a dobanzii aproximata, care actualmente ar trebui sa fie superioara celei aferente creditelor pe termen lung).


Administrator has disabled public posting
Alikmi
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Buna ziua, in legatura cu datele firmei la care fac proiectul... as dori sa pastrez un anumit grad de confidentialitate... Nu voi putea spune exact in proiect care sunt, de exemplu, numele clientilor firmei, ci numai domeniul lor de activitate. De asemenea as dori sa nu mentionez numele firmei/actionariatul. Evident analiza este pe o firma reala. Este in regula ?


Administrator has disabled public posting
levier
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Da, nu este nicio problema. Nu ne intereseaza decat informatii care sunt relevante pentru previziuni si analiza investitionala.


Administrator has disabled public posting
Alikmi
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Am de facut proiectul cu investitie. Investitia mea se finanteaza astfel: 50% fonduri nerambursabile, 30% credit bancar, 20% credit asociati. Fondurile nerambursabile acopera de regula numai valoarea utilajelor fara a include cheltuielile de consultanta si de asistenta tehnica? Stiu ca valoarea utilajelor include si montajul, aceasta fiind valoarea care se va amortiza ulterior. In deviz avem investitie la pret fara tva si pret inclusiv tva. Daca iau valoarea investitiei tinand cont de tva, atunci sa il platesc integral in anul 1? Ma gandeam ca in general sa nu tin cont de el (de exemplu la vanzarile catre clienti), dar nu stiu ce sa fac cu tva-ul aferent investitiei... sa nu tin cont de el, sa iau in considerare investitia fara tva?


Administrator has disabled public posting
levier
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Depinde de tipul de fonduri: unele acopera si consultanta si asistenta tehnica, altele nu (lista cheltuielilor eligibile este prezentata in "ghidul solicitantului" aferent fiecarui fond).
Nu am inteles intrebarea cu plata TVA-ului in anul 1. Era vorba de fapt despre recuperarea lui in anul 1 de exploatare?
Corect ar fi sa folosim in analiza investitionala valoarea cu TVA a investitiei. Asta ar impune intr-adevar sa prevedem recuperarea TVA-ului la nivelul perioadei operationale: fie in primul an (prin cerere de rambursare), fie esalonat (din TVA-ul colectat).
Pentru simplificare, putem folosi valoarea investitiei fara TVA (ceea ce ar induce insa o oarecare denaturare a analizei).


Administrator has disabled public posting
Alikmi
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Intrebari:
1. Pentru analiza investitionala - se face diferenta intre FNO net dupa investitie si FNO net inainte de investie si aceste valori se iau in calcul pentru calcularea indicatorilor?
2. Am considerat valoarea reziduala ca fiind valoarea neta contabila (din bilant) a utilajelor achizitionate din anul 5 dupa efectuarea investitiei. Este ok?
3. In legatura cu investitia - am considerat ca dureaza o perioada pana la implementarea ei urmand ca abia din anul urmator sa aiba efecte. Adica in anul 2009 societatea primit creditul de la banca, de la asociati si finantarea nerambursabila, dar a cumparat utilajele abia in luna decembrie si ele se vor amortiza incepand cu ianuarie 2010. In anul 2009 s-au suportat numai anumite taxe, cheltuieli de consultanta aferente investitiei, plata utilajelor si primele rate la banca. Este in regula? Anii pe care ii previzionez sunt 2009-2014.


Administrator has disabled public posting
levier
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Intrebare 1:
Se estimeaza pentru cei 5 ani de operare (2010 - 2014 in cazul dvs.) in 2 scenarii - unul fara investitie / altul cu investitie.
Fluxul net obtinut anual ca diferenta intre cele 2 scenarii va reprezenta efectul investitiei (si prin urmare acesta va fi utilizat in calcule).
Intrebare 2:
Este acceptabil (sa aveti eventual in vedere valoarea neta a tuturor componentelor investitionale la sf. perioadei de estimare explicita - in caz ca ar mai fi ceva in afara de utilaje).
Intrebare 3:
Din ceea ce ati scris, ar fi acceptabil sa considerati anul 2009 ca an de implementare a investitiei (chiar daca implementarea nu acopera intregul an), urmand sa estimati cei 5 ani de exploatare incepund cu 2010 (2010 - 2014).


Administrator has disabled public posting
Alikmi
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Buna ziua,

Va rog daca ne puteti da rezultatele la examenul de finantarea investitiilor, anul II master AOA, pentru cei care am dat examen in sesiunea de restante.

Va multumim


Administrator has disabled public posting
levier
useravatar
User Info

Re: Proiect final

Rezultatele examenului la materia "Finantarea si eficienta investitiei" (AOA 2009 / 2010) sunt disponibile in sectiunea "Situatii studenti".


Administrator has disabled public posting
  • Index
  • »
  • »
  • » Proiect final

Board Info

Board Stats:   Total Users: 1628  Total Topics: 61  Total Polls: 0  Total Posts: 250  Dormant
User Info:   Newest User :  Ileanawredo   Members Online: 0   Guests Online: 26
Online  There are no members online
Topic
Nou
Locked
Topic
Nou
Locked
Sticky
Active
New/Active
Sticky
Active
New/Active
New/Closed
New Sticky
Closed/Active
New/Locked
New Sticky
Locked/Active
Active/Sticky
Sticky/Locked
Sticky Active Locked
Active/Sticky
Sticky/Locked
Sticky/Active/Locked
© 2008-2011 levier.ro
elektrik